Biopsia - Tot ce trebuie să știi

Biopsia este o procedură chirurgicală utilizată pentru a afla dacă o tumoră este benignă sau canceroasă. Aceasta implică prelevarea unei probe de țesut din tumoră și examinarea la microscop pentru a verifica prezența celulelor canceroase.

Țesutul este examinat de către un patolog – un specialist medical care este expert în identificarea modificărilor în țesutul corporal, cauzate de boală. Acest studiu microscopic al țesuturilor confirmă sau exclude un diagnostic de cancer. Tipul de biopsie utilizat depinde de locul în care se află tumora și de tipul de cancer pe care îl suspectează medicul.

Cuprins:

Tipuri de biopsii
Indicațiile biopsiei
Cum se efectuează o biopsie?
Care sunt avantajele vs. riscurile biopsiei?

Tipuri de biopsii

Există mui multe tipuri diferite de proceduri de biopsie:

Biopsia cu ac de puncție – Un ac este utilizat pentru a preleva o probă mică de țesut din tumoră sau o formațiune. Poate fi biopsie cu ac atașat la o seringă pentru prelevare, biopsie cu ac fin, biopsie cu ac gros ce extrage coloană de țesut, biopsie „punch”, biopsie ghidată imagistic sau biopsie aspirativă ce implică un dispozitiv special.
Biopsie incizională – prin incizie – Atunci când numai o mostră de țesut este prelevată prin păstrarea arhitecturii histologice a celulelor țesutului, procedura este numită biopsie incizională sau biopsie de bază.
Biopsie excizională – prin excizie – O mică probă de țesut este prelevată în timpul unei intervenții, prin excixie. Aceasta este o procedură mai extinsă și poate necesita spitalizarea.
Biopsia endoscopică – Prelevarea țesutului se va efectua în timpul unei endoscopii.
Biopsia cutanată tip „shave” – utilizată în unele cazuri pentru a diagnostica un cancer de piele. Este efectuată cu o lamă de bisturiu mică.
Biopsia virtuală cutanată – Este numită și microscopie confocală reflectantă și este o procedură de diagnostic a leziunilor cutanate – este neinvazivă, nedureroasă. Pacientul resimte doar o ușoară presiune, însă nu durere sau disconfort. Este rapidă și utilă. dar nu este potrivită pentru orice fel de leziuni și nu poate fi folosită pentru îndepărtarea anumitor zone de țezut.

Tipuri de biopsii după țesutul investigat:

Biopsia de sân – Se va preleva o probă de țesut mamar pentru analiză. O biopsie cu ac de bază este adesea folosită pentru a obține o mostră de țesut mai mare. În unele cazuri, când se suspectează un chist (umflare benignă cu lichid), se va utiliza un ac fin pentru a preleva lichidul și celulele sunt trimise pentru examinare (citologie).
Biopsia de organe – Pentru obținerea biopsiilor de organe, cum ar fi ficatul sau rinichii, se folosește un ac gros. Acestea sunt adesea efectuate cu ghidare imagistică (ultrasunete sau CT) și vi se poate cere să vă mențineți respirația timp de câteva secunde în timp ce acul este introdus în abdomen.
Biopsia de măduvă osoasă – Un ac gros este utilizat pentru a preleva mostre de măduvă osoasă (țesut moale, găsit în centrul gol al oaselor mari). Biopsiile măduvei osoase pot fi efectuate din mai multe motive, inclusiv pentru a afla de ce aveți un număr scăzut sau mare de globule roșii, leucocite sau trombocite.
Biopsia endoscopică – Un endoscop este un instrument medical folosit pentru a examina interiorul corpului. Este un tub subțire, flexibil, cu o sursă de lumină și o mini-cameră foto/video la un capăt. Instrumentele de tăiere mici pot fi de asem*nea atașate la capătul unui endoscop, pentru a permite prelevarea unei probe de țesut. Un endoscop poate fi introdus în zona gâtului (tractul gastrointestinal superior) sau prin anus (analiza tractului gastrointestinal inferior), în funcție de zona examinată.
Biopsia cutanată – O biopsie cutanată presupune prelevarea de celule de pe suprafața corpului. O biopsie cutanată este folosită cel mai adesea pentru a diagnostica afecțiunile pielii, inclusiv melanomul și alte forme de cancer. Acestea pot fi prelevate prin răzuire, prin perforare, biopsie incizională sau de excizie.

Indicațiile biopsiei

Testele imagistice, cum ar fi mamografia, ecografiile, scanarea CT și rezonanța magnetică (RMN), pot depista mase anormale, însă aceste teste nu sunt mereu suficiente. O biopsie cu ac poate determina cauza unei formațiuni anormale sau a unei mase.

Biopsiile sunt importante pentru a diagnostica majoritatea cancerelor. O biopsie se efectuează frecvent dacă aveți o umflătură sau o zonă de țesut anormal într-o parte a corpului în care nu există nicio altă cauză aparentă. Biopsia poate ajuta și la depistarea altor probleme, ca inflamația unor organe, cum ar fi ficatul sau rinichii.

Iată câteva indicații ale biopsiilor:

Biopsia abdominală este folosită pentru a diagnostica dacă o formațiune din abdomen este canceroasă sau benignă. Aceste formațiuni pot fi localizate în grăsime sau adânc în abdomen.
Biopsia osoasă este utilizată pentru a diagnostica cancerul sau infecția în oase.
Biopsia măduvei osoase este utilizată pentru a diagnostica cancerul în sânge, cum ar fi leucemia.
Biopsia mamară este utilizată pentru a determina dacă o regiune de țesut mamar este canceroasă sau benignă.
Biopsia endometrială poate fi utilizată în depistarea cauzei sângerării uterine anormale, examinarea mucoasei uterului și diagnosticarea cancerului.
Biopsia renală (de rinichi) este utilizată pentru a examina starea unui rinichi cu insuficiență renală, inflamația în rinichi sau o tumoră suspectă (cum ar fi cancerul).
Biopsia hepatică este utilizată pentru a diagnostica bolile hepatice, cum ar fi hepatita C, ciroza, infecțiile și cancerul.
Biopsia toracică se efectuează atunci când o anomalie a plămânului este vizibilă pe o scanare cu raze X sau CT. Biopsiile bioptice pot fi efectuate prin bronhoscopie prin introducerea unui instrument numit bronhoscop prin gura pacientului și în căile respiratorii pentru a ajunge în zona care urmează să fie supusă biopsiei.
Biopsia nodulului limfatic se efectuează ori de câte ori există ganglioni limfatici extinși sau anormali.
Biopsia musculară este utilizată pentru a diagnostica problemele care afectează mușchiul, anomaliile mușchilor și bolile țesutului conjunctiv și ale vaselor de sânge.
Biopsia nervoasă este utilizată pentru a examina deteriorarea nervilor mici, degenerarea și distrugerea nervilor și bolile inflamatorii. Biopsiile nervoase sunt efectuate de obicei chirurgical.
Biopsia cutanată analizează o creștere sau o zonă a pielii, cum ar fi o aluniță care și-a schimbat aspectul.
Biopsia testiculară este utilizată la depistarea infertilității masculine. Este, de asem*nea, folosită pentru a determina dacă o probă de țesut din testicule este canceroasă sau benignă.
Biopsia tiroidiană este utilizată pentru a depista cauza unui nodul din glanda tiroidă.

Cum se efectuează biopsia?

Cu ajutorul rezultatelor investigațiilor imagistice se va alege cel mai bun loc pentru biopsie. Regiunea ce urmează a fi supusă biopsiei se va curăța și se va aplica anestezic local sau injectabil. Cu ajutorul acului sau altui dispozitiv se va preleva proba de țesut. De obicei, se resimte presiune în timpul procedurii. Pentru anumite tipuri de biopsii, poate fi necesar să vă țineți respirația în timp ce un ac de biopsie este introdus sau să rămâneți nemișcat.

Tipul de anestezie pe care îl utilizează medicul depinde de tipul de procedură și de locul în care organismul are nevoie de biopsie. Anestezia locală este o injecție care amorțește zona în care se face o procedură. Anestezia generală se efectuează pentru intervențiile chirurgicale.

Cum te pregătești pentru biopsie?

Cele mai multe biopsii cu ac sunt efectuate în ambulatoriu. Uneori poate fi nevoie să nu mâncați și să nu beți timp de opt ore înainte de biopsie. Cu toate acestea, puteți lua medicamentele de rutină cu apă. Dacă sunteți diabetic și luați insulină, trebuie să discutați cu medicul, deoarece poate fi necesară ajustarea dozei obișnuite de insulină. Înainte de efectuarea biopsiei cu ac, trebuie să raportați medicului toate medicamentele pe care le luați, inclusiv suplimentele pe bază de plante și dacă aveți orice alergie, în special la anestezie.

Nu fumați timp de cel puțin 48 de ore înainte de biopsie.

Ce trebuie să fac după procedură?

Evitați efortul timp de 24 de ore, consumați multe lichide și reluați-vă dieta normală. Țineți un bandaj pe locul biopsiei pentru o zi. Nu conduceți vehiculele și utilaje timp de cel puțin 24 de ore.

Testarea probei prelevate și raportul anatomo-patologic

După ce medicul va preleva o probă de țesut, aceasta este trimisă la un laborator pentru analiză. Proba poate fi tratată sau înghețată chimic și tăiată în secțiuni foarte subțiri. Secțiunile sunt plasate pe diapozitive de sticlă, colorate pentru a spori contrastul și studiate sub microscop.

Rezultatele ajută medicul să determine dacă celulele sunt canceroase. Dacă celulele sunt canceroase, rezultatele biopsiei pot indica unde a apărut cancerul – tipul de cancer. O biopsie ajută, de asem*nea, să se determine cât de agresiv este cancerul și ajută la stadializare.

După stabilirea diagnosticului, patologul creează un raport anatomo-patologic bazat pe ceea ce se observă sub microscop. Raportul este foarte tehnic, folosind termeni care sunt semnificativi pentru alți patologi și medici. În general, patologul descrie tipurile de celule, modul în care sunt aranjate, dacă sunt celule anormale prezente etc.

Diagnosticul se bazează pe rezultatele combinate ale biopsiei, examinării fizice, analizelor și examenului microscopic.

Există un format general pentru un astfel de raport:

organul sau țesutul investigat
partea specifică a organului din care provine proba
procedura de biopsie
analiza țesutului
dacă sunt necesare alte teste

În general, diagnosticul general vizează tipul de cancer:

Hiperplzia: o creștere anormală a celulelor într-un țesut sau organ. Hiperplazia poate crește riscul de apariție a unor tipuri de cancer.
Displazia: o creștere a numărului de celule anormale sau atipice dintr-un organ. Displazia este un răspuns la o infecție virală sau o stare între celulele normale și celulele canceroase.
Neoplazia: creștere necontrolată a celulelor. Celulele pot fi benigne, adică necanceroase sau maligne, ceea ce înseamnă canceros.
Atipic: se referă la celule care nu sunt normale, dar nu sunt canceroase. Pot deveni cancer și cresc riscul de cancer;
Carcinom: Celulele canceroase care s-au dezvoltat din celule epiteliale;
Sarcom: Celulele canceroase s-au dezvoltat din alte celule, nu din celulele epiteliale;
Limfom: celulele canceroase s-au format în sistemul limfatic;
Leucemia: celulele canceroase s-au format în sânge sau în măduva osoasă

După ce medicul stabilește un diagnostic, alte teste pot ajuta la alegerea celor mai bune opțiuni de tratament. Anumite substanțe pot ajuta la prezicerea modului în care tratamentul va funcționa pentru un anumit tip de cancer. Markerii tumorali sunt substanțe care se găsesc în concentrații mai mari în sângele, urina sau țesuturile unor persoane cu cancer. Acestea pot fi identificate prin testarea unei gene sau a unei proteine specifice.

Care sunt avantajele vs. riscurile biopsiei?

Biopsia cu ac este o metodă sigură de obținere a probelor de țesut care pot ajuta la diagnosticarea cancerului. O biopsie cu ac este mai puțin invazivă decât biopsiile chirurgicale. În general, procedura nu este dureroasă și rezultatele sunt precise, timpul de recuperare este scurt și pacienții își pot relua în curând activitățile obișnuite.

Orice procedură în care pielea este penetrată prezintă un risc de infectare. Riscul de infecție care necesită tratament antibiotic pare să fie mai mică decât 1 la 1000. Complicațiile care pot rezulta din biopsii includ sângerări, infecții sau lezarea accidentală a structurilor din jur, cum ar fi intestinul, în timpul biopsiei abdominale.

Care sunt limitările biopsiilor?

În unele cazuri, cantitatea de țesut obținută dintr-o biopsie cu ac poate să nu fie suficientă și este posibil să mai fie necesară încă o biopsie. Dacă diagnosticul rămâne incert după o procedură de succes din punct de vedere tehnic, biopsia chirurgicală poate fi necesară.

Referinte:

(1) Biopsy: Types of biopsy procedures used to diagnose cancer, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/cancer/in-depth/biopsy/art-20043922
Biopsy, link: https://www.cancer.net/navigating-cancer-care/diagnosing-cancer/tests-and-procedures/biopsy
(2) Biopsy, link: https://medlineplus.gov/biopsy.html
(3) After a Biopsy: Making the Diagnosis, link: https://www.cancer.net/navigating-cancer-care/diagnosing-cancer/reports-and-results/after-biopsy-making-diagnosis
(4) Biopsies – Overview, link: https://www.radiologyinfo.org/en/info.cfm?pg=biopgen
(5) Biopsy, link: https://www.nhs.uk/conditions/biopsy/
(6) Biopsy, link: https://patient.info/health/biopsy

Despre autor

Mancas Malina

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Biopsia - Tot ce trebuie să știi | Cancer360 (2024)